Vă rog să mă credeți că m-am ridicat din pat special pentru postarea asta. că m-au luat o grămadă de gânduri și știu că dacă le notez doar pe o foaie mâine o să mă trezesc și o să mă întreb ce a fost în capul meu când am scris ideea aia. M-am gândit să clarific niște lucruri cu privire la tot ceea ce înseamnă blogul ăsta și eu, deținătoarea.

   În primul rând, blogul ăsta l-am creat ca să pot să-i las comentarii lui Special K și Andei Zelenca. Ăsta-i crudul adevăr, că blogul meu nu s-a vrut a fi de la început unul de machiaj, beauty sau altceva. Apoi, lucrurile au luat o altă întorsătură și eu am luat-o razna, începând să înnebunesc persoanele din jurul meu cu palete, pensule, machiaje și altele. De aici, sute de poze cu machiaje, stat ore întregi pe bloguri, făcut prima postare, așteptat cu emoție primul comentariu. Blogul a devenit ... ceva frumos.

 
  Trecând mai departe la mine, o să vă spun care-i treaba. Deși în poze par mereu serioasă și am fost întrebată chiar de câteva ori de ce sunt eu asa tristă în poze, ei bine așa vreau eu să par: serioasă, pentru că doar așa ies bine. În viața dinafara blogului, mă puteți găsi prostindu-mă cu o chitară ca în dreapta, emoționată la vreun concert sau râzând din te miri ce. În ceea ce privește machiajul, cred că mereu este loc de mai bine.

   Mă găsesc de foarte multe ori inspirată de persoane de pe bloguri sau de pe internet: cum spuneam mai sus, de fetele care ne introduc de fiecare dată într-o altă dimensiune a makeup-ului sau a modei și de alte persoane, care se ocupă cu total alte lucruri: ilarianții (dacă nu-i cunoașteți, vă invit să căutați pe youtube ”ilariant”) care m-au ajutat să trec cu bine de sesiuni printr-un simț al umorului pe care eu îl gust din plin și, în cea mai mare parte, de oamenii din jurul meu pe care îi descopăr mai mult în fiecare zi și prin care mă descopăr și eu. Cred că nu am greșind postând lucrurile astea pentru că așa decurge o postare ramble, nu?
   N-o mai lungesc și vă spun că probabil am un moment de melancolie pentru că se apropie ziua de naștere a acestui blog. Și mă bucur că vine, pentru că am fost în stare să mă țin, cu chiu cu vai uneori, de el și să mai fac câte o postare, poate mai neinteresantă și câte un machiaj, poate mai nereușit. Vouă, celor care mă urmăriți de oriunde sunteți, nu pot decât să vă transmit numai gânduri bune și să sper că n-o să vă plictisesc într-atât încât să dați unfollow :)

   Închei prin a vă spune noapte bună.